Tag Archives: tourism
Imagine

Vizita la Harvard University

11 Aug

In acest weekend sunt in Boston. Am venit sa imi vizitez una dintre colegele mele de apartament de pe vremea liceului, pe care nu am mai vazut-o de 4 ani. Am fost tare incantata ca ne vom revedem si a voi putea vizita Bostonul alături de cineva drag.

Prima oprire a fost Harvard. De când am plecat din New York, vineri după amiaza, am avut emoții pentru ca voi merge si eu sa vad acesta legenda a educației si a elitei. Iar după ce am înnebunit-o pe Maria cu toată întrebările posibile, m-am bucurat de o dimineața insorita in campusul din Cambridge.

Am facut ceva poze. Enjoy!

20130810-213250.jpg20130810-213305.jpg20130810-213318.jpg

20130810-213343.jpg

20130810-213406.jpg

20130810-213428.jpg

20130810-213419.jpg

20130810-213521.jpg

20130810-213532.jpg

20130810-213546.jpg

20130810-213555.jpg

20130810-213606.jpg

20130810-213616.jpg

Satisfactia lor e bucuria mea

28 Apr

raluca muresan tour guide

Nu stiu daca este un obicei pe care ni-l cream de-a lungul anilor sau doar o tendinta naturala de a privi in urma, dar de fiecare daca cand incerc sa analizez situatia in care ma aflu in prezent, ma vad comparand-o cu ceea ce era acum o luna, trei, sase sau un an. Nu prea trec de aceasta limita de un an. Faptele sunt inca proaspete.

Cu cateva saptamani in urma am inceput, timid, munca la un proiect nou de-al meu. Deocadata pasii sunt pe research si creioanarea ideilor, obiectivelor si analizarea posibilitatilor de realizare. Incet-incet. Insa nu pot sa nu ma gandesc, sa nu compar. In ultimul an, viata mea s-a schimbat mult, s-a intors cu 180 de grade si stiu ca va continua sa ma surprinda si de acum incolo.

Dar ce faceam acum un an, ca tot ma „bantuie” aceasta intrebare?

Acum un an am organizat integral, singurica, prima vacanta a unor turisti englezi. Inceputul a fost cam asa: tarziu, aproape de miezul noptii, ma suna un amic din Londra sa ma intrebe daca as putea sa le fac unor cunoscuti o mini-vacanta in Romania. Evident am zis da, fara sa clipesc, iar dupa cateva ore, deja aveau cateva oferte de trasee si activitati pentru posibilul voiaj.

In acel moment, aveam in spate doar un sezon de ghidarie, era urmatorul pas, oarecum. Urmatoarea provocare care mi se dadea. Nu vreau sa va spun prin ce emotii am trecut. Emotii, putina frica, dar si bucurie.

Da! A fost multa bucurie, scaldata in lacrimi! Dar asta am simtit-o cateva saptamani dupa ce totul s-a incheiat.

Vacanta cuplului englez dornic sa viziteze Romania a mers foarte bine, am avut grija de fiecare detaliu – zboruri dus-intors, transfer, cazare, mese, transport cat mai comfortabil, vizite interesante, informatii utile, dar si captivante, timp liber, activitati si locuri diverse. M-am simtit, deseori, ca as fi in vacanta cu ei, nu ca as lucra pentru ei.

Dupa ce ne-am luat ramas bun la aeroport si ne-am urat de bine, promitandu-le sa le dau de stire cand voi ajunge in Londra, am plecat spre casa, linistita si impacata ca totul a iesit bine si mi-am vazut de treburile mele mai departe.

Apoi a urmat bucuria scaldata in lacrimi, cand intr-o dupa-amiaza, am gasit in posta un plin trimis cu „Royal Mail” si care continea o minunata scrisoare de multumire si multe poze cu noi, facute de ei. Mi-au spus cat de bine s-au simtit, cat de placut a fost, cat de incantati au fost de mini-vacanta lor si de mine.

A fost cel mai frumos feedback primit!

Hola, España! Hola, Valencia!

31 Ian

74122_10200517727086418_1416605702_n

La multi ani, 2013! 🙂 La multi ani si mie, ca am mai facut un an si bine am venit in Valencia!

Acum mai bine de o luna si jumatate va povesteam cum s-a derulat tot procesul Erasmusului meu, iar intre timp am dat „update location” in Valencia.

Sarbatorile mi-au fost minunate, inca o dorinta arzatoare mi s-a implinit, aceea de a fi de Craciun la New York, din nou. Am zis-o de cateva ori, 2012 a fost cel mai bun an pana acum. Un prieten a tinut sa ma corecteze: „Primul din cei mai buni ani.”. Cu putina teama, tind sa fiu de acord cu el.

De fapt, nu e teama. E putina emotie in fara necunoscutului. Asa m-am simtit ieri, cand am aterizat pe Manises si asa m-am simtit si azi, inainte sa strabat parte a orasului pe jos. Dar incet-incet, emotiile trec.

Trebuie sa recunosc ca mi-a fost putin mai greu, de data asta, sa plec. E o schimbare ce m-a facut sa mai multe ganduri, mai mult stress si sa nu ma arunc cu capul inainte, la fel ca alte dati.

Insa orasul cochet ce ma astepta mandru si-a meritat asteptarea si emotiile. Dupa doar prima zi pot spune ca imi place: de la ziduri foarte vechi, din primele secole dupa Hristos, pana la adevarate palate medievale, catedrale, piete si pana la stiluri arhitecturale futuriste, totul se combina armonios si parca ma invita sa-i descopar secretele. Simt ca ma va cuceri :).

Plimbarea de azi a fost ca un dezmierdare dupa sesiune, proiecte, mutare si frigul de la Bucuresti. Ah! Dar nu v-am spus… de la -10 grade Celsius, indurate la Bucuresti, azi am primit o recompensa de 25 cu plus. Viva la vida!!

Cateva din pozele pe care le-am facut sunt acestea, sper sa va placa. Mai multe, pe instagram si Facebook.

75856_10200517600123244_830069076_n

230450_10200517597283173_747509976_n

387056_10200517600643257_1114601962_n

391971_10200517605163370_1878633651_n

530596_10200517611603531_818816107_n

533757_10200517601083268_1017751070_n

556465_10200517597603181_751038767_n

„Get lost! It will help you find yourself!”. Asta ii place Stefanei sa zica des.

xxx

Ma mut in Spania!

10 Dec

valencia1

Hello, hello!

Nu e gluma, chiar ma mut! Nu de tot, ci doar pentru aproape 6 luni. Dar sa va spun intreaga poveste…

Anul trecut, cam pe vremea asta, doar visam si speram (sa trec de examenul la matematica) sa pot aplica la una din bursele Erasmus oferite de univerisitatea la care sunt studenta. Primul tren l-am pierdut, adica posibilitatea de a ma inscrie si a-mi trimite aplicatia cand eram studenta la SNSPA. Pe al doilea, am zis hotarat, ca nu-l mai pierd.

De bursele Erasmus stiam de multa vreme, prieteni de-ai mei au obtinut si profitat de astfel de oportunitati. Pentru ca da, sunt oportunitati. Sa mergi intr-o tara straina, sa studiez in alta limba (sau in engleza, daca esti norocos), sa intalnesti oameni noi, culturi noi, obiceiuri si chiar legi noi, e o oportunitate. Si o provocare, in acelasi timp.

Imi amintesc ca eram in anul II la Comunicare si atunci cand domnul profesor Bortun, cel ce ne preda semiotica, a facut prezenta si i-am spus ca una din colege este plecata cu Erasmus in Barcelona, s-a uitat foarte serios la noi si ne-a intrebam „Voi ce mai cautati aici? De ce nu sunteti si voi plecati?”, m-am intrebat si eu, in sinea mea, ce mai caut aici si de ce nu sunt in Spania, pentru ca imi doream atat de mult, inca de cand eram in Targu Mures.

Motive as fi putut gasi – si atunci si acum, uitandu-ma in urma – insa nu asta conta. Important era sa imi reiau visul abandonat, oarecum, pe drum, si sa fac ceva pentru a-l implini, daca inca mai reprezenta ceva ce imi doream. Si m-am pus pe treaba..

M-am inscris la o a doua facultate – Economia Turismului Intern si International/Universitate Romano-Americana – in primul rand pentru ca imi doream sa studiez acest domeniu, dupa ce am constatat ca imi place (aveam deja 1 sezon si jumatate de munca ca ghid turistic) si, in al doilea rand, pentru ca Universitatea ofera multe burse de studii (si nu numai). Iar alegerea a fost una inspirata..

Va spuneam mai sus ca acum un an speram sa fiu eligibila pentru o bursa Erasmus in Valencia/Spania si incercam sa adun cat mai multe „dovezi” ca da, trebuie sa ma aleaga pe mine: certificat de competente lingvistice D.E.L.E. pentru limba spaniola, experienta in campul muncii, in spaniola, activitati extrascolare, note bune la examene, motivatie cat mai mare si, evident, o dorinta foarte aprinsa in a studia acolo.

In martie am avut concursul – o proba scrisa si un interviu – si am fost aleasa. Tot procesul s-a incheiat la inceputul lunii noiembrie, cand am primit scrisoarea de acceptare de la universitatea valenciana si dupa ce mi-am ales materiile pe care vreau sa le studiez si orarul pe care il voi avea.

Mai lipseste sa imi cumpar biletul de avion si sa-mi fac bagajele si pot sa plec!

Pana la sfarsitul lunii iunie, astept oaspeti in Valencia! Promit sa fiu gazda buna!

ah… si inca ceva trebuie sa va mai spun; in cadrul programului european Erasmus, studentii care studiaza pentru un semenstru sau un an universitar la o universitate dintr-o alta tara decat cea de rezidenta, primesc lunar bani care sa le acopere o buna parte a chetuielilor. Tot ce trebuie sa faca studenti – evident! – este sa isi respecte atributiile, adica sa invete, sa se prezinte la cursuri/seminarii si sa acumuleze creditele necesare promovarii semestrului.