Arhiva | scholarship RSS feed for this section

Palau Ducal dels Borja/Palatul ducal al familiei Borgia

28 Iun

IMG_2530

Arde! Arde! Trebuie sa scriu acum!!

Desi mai am o singura zi aici, in Spania, nu ma pot abtine sa nu scriu sa va povestesc despre vizita pe care am facut-o astazi la Palatul Ducal Borja (sau Borgia), din Gandia. Am asteptat cam mult pentru acesta vizita, am amanat mult momentul in care sa merg sa fiu turist si nu student pentru cateva ore, insa nu m-am lasat. Daca ma credeti, acum cateva nopti, am visat ca eram in Bucuresti si regretam tare ca nu am apucat sa vad palatul si imi spuneam ca nu voi mai avea curand ocazia sa mai vizitez Gandia. Asa ca, am fost in vizita.

palauborja2

Veti spune ca da, tocmai acum m-a apucat interesul pentru istoria Spaniei si a familiei Borja (in italian Borgia) tocmai acum, cu serialul omonim. Partial, aveti dreptate. Dar doar partial. Am fost tare mandra s-o vad pe Ana Ularu intr-unul din episoade si asa am inceput sa ma uit (am si terminat toate sezoanele), insa pasiunea pentru istorie am avut-o dintotdeauna, mai ales pentru cea medievala. Asa ca tot ce tine de Europa secolelor 15-17, Renastere, influenta religiei catolice, luptele si controversele familiilor conducatoare ma tine in „priza”. Si, da, seriale gen The Borgias, The Tudors, iar acum, nou descoperitul Isabel sunt un drog. Si aproape de fiecare data, stau si ma gandesc cat de misto ar fi s-avem si noi astfel de seriale, cu teme istorice. Cine stie, poate candva vom avea.

Dar acum sa va spun cate ceva despre Palatul Ducal.

La inceputul secolului al 14-lea, Palatul Ducal al familiei Borja a servit drept resedinta unor membri remarcabili ai coroanei de Aragon, pana cand, in 1485, a fost achizitionat de cunoscuta familie Borja, devenind astfel casa ducilor de Gandia.

Duci Borja de Gandia au fost 11 in total, insa cei mai cunoscuti raman Alfonso, devenit Papa Calixt al III-lea, Rodrigo, devenit si el Papa, avand numele de Alexandru al VI-lea, copiii naturali ai acestuia Juan, Cesare si Lucrezia, dar si poate cel mai important membru, Francisco, canonizat de Biserica Catolica.

statuesborja

Numele Borja vine de la satul aragonez din care provin acestia.

Palatul Ducal Borja din Gandia (Palacio Ducal de los Borja) este casa natala a Sfantului San Francisco de Borja, care a fost un preot spaniol canonizat. Partea cea mai veche a edificiului dateaza din secolul al XV-lea, dar aceasta a fost restaurata si transormata in sanctuar de catre Iezuiti. Palatul are 2 porti: una gotica si una in stil renascentist. Interiorul adaposteste niste saloane magnifice printre care si Galeria Aurie, in stil baroc si cea a Coroanelor. Palatul Ducal se afla in apropiere de primarie iar fatada sa principala este realizata din caramizi. (sursa)

Dupa ce moare al unsprezecelea duce si nu are descendenta, la mijlocul secolului al 18-lea si dupa ce trece in proprietatea mai multor persoane, palatul ramane abandonat pret de aproape un secol, fiind mai apoi achizitionat de Compania lui Iisus (iezuiti) in 1890, deoarece a fost casa natala a Sfantului Francisco, al patrulea duce de Gandia si al treilea General al Ordinii Iezuitilor.

palayducal3

palauducal4

palauducal5

Imparateasa Isabel a Portugaliei.

palauducal6

Miniatura a Palatului, asa cum arata in secolul 15.

palauducal7

palauducal8

IMG_2515

Capela neogotica

palauducal9

palauducal10

palauducal10

palauducal11palauducal12

IMG_2522

Capela Sfanta

palauducal13

Curtea palatului

palauducal14

palauducal15

palauducal16

palauducal16

Salonele Coroanelor

palauducal17

palauducal18

si-o poza cu mine 😀

ralucamuresan

Ceea ce m-a frapat in aceste incaperi este tavanul Salonului Glorificarii (Salon de la Glorificacion), pictat de Gaspar de la Huerta, reprezentand canonizarea lui Francisco de Borgia, iar legatura dintre cer si pamant este prezentata a fi facuta prin intermediul virtutilor pe care le reprezinta membrii de seama ai familiei Borgia, cei doi papi, Calixt al III-lea si Alexandru al VI-lea.

Gaspar_de_la_huerta

*parte a picturii de pe tavan
(sursa)

Galeria aurita

palauducal26

palauducal18

Podeaua – elemente ceramica valenciene, reprezentand cele patru elemente primordiale: focul, aerul, apa si pamantul, dispuse concentric.

palauducal19

Terasa

palauducal19

palauducal20

palauducal20

palauducal21

palauducal21

palauducal22

palauducal23

palauducal24

palauducal25

My Erasmus

1 Iun

raluca muresan erasmus

Mi-am facut un mic plan pentru zilele urmatoare, cum saptamana ce incepe luni este ultima a semestrului universitar si s-au aglomerat teste, examene, proiecte etc, asa cum mi se intampla de 4 ani incoace si abia atunci am realizat ca mai am fix o luna in care ma mai pot bucura de statutul „Erasmus student”. Va intrebati daca sunt trista? Nu! Nu sunt.

Aceste 4 luni au trecut relativ repede, dar greu. Greu pentru ca, in ciuda incantarii si bucuriei pe care le-am manifestat inainte de a venit aici, ba chiar cu aproape un an inainte de inceperea bursei, viata mi s-a schimbat de cand am primit acceptul (in martie 2012) si pana am venit in Spania, in ianuarie 2013. Inca o data, vorba „Ai grija ce-ti doresti, caci ti se poate intampla” mi s-a dovedit foarte adevarata.

raluca muresan

A fost o experienta in care mi-am testat, ca am vrut, ca n-am vrut, limitele si puterile. Nu am avut momentele rele, grave, nicidecum, ci doar grele. Dar acelea vor conta cel mai putin peste cateva luni, cand voi poate in alt colt de lume si voi privi in urma, cu zambetul pe buze.

Au fost multe experiente noi, surprinzatoare, frumoase, cu oameni si mai frumosi si care mi-au devenit apropiati. Ma rog, doar cativa :).

universidad politecnica raluca muresan

Ca sa fac o lista a lucurilor care imi vor ramane in minte si in suflet, dupa ce imi voi lua ramas-bun de la Gandia, Valencia si Spania, cred ca trebuie sa ma vorbesc intai despre sistemul de invatamant foarte diferit, practic, punctual si mult mai „student orientated”. Va marturisesc ca inca nu am reusit sa le vorbesc cu „tu” profesorilor mei, desi este un lucru foarte firesc aici.

La cateva saptamani dupa ce am ajuns aici, am decis sa ma mut mai aproape de Universitate. Initial stateam in Valencia, chiar in centru, intr-un apartament superb, intr-o cladire veche, insa cele aproape 90 de minute cu trenul si autobuzul de doua ori pe zi nu erau cele mai placute, asa ca m-am mutat in Gandia, la 60 de km sud, pe Costa Blanca a Spaniei, in ceea ce numesc spanioli „orasul capitala a turismului”, un fel de Mamaia noastra. Ba mai mult, m-am mutat in districtul Platja (=plaja), unde este una dintre ramurile Universitatii Politehnica din Valecia. Mai precis, la nici 2 minute de plaja si de Marea Mediterana.

raluca muresan gandia erasmus

Veti gandi ca este putin deplasat sa pui Universitatea in asemenea loc, si eu am gandit asta la inceput. Insa nu e deloc asa, specializarile care sunt studiate aici sunt Turism, Studii de Mediu si Multimedia, asadar, ce loc mai bun sa inveti despre gestiune turistica, asa cum e cazul meu, daca nu chiar in capitala turismului spaniol?

raluca muresan universidad politecnica valencia

Am venit aici impreuna cu o colega de la Romano-Americana, am mai intalnit inca o romanca de la Universitate, venita tot cu Erasmus, locuiesc cu trei italience si cam tot timpul sunt inconjurata de toate natiile 🙂 de nemti, francezi, polonezi, itanlieni, sud-americani, americani etc. Am atins un nivel foarte inalt de span-gleza 🙂

IMG_1344

raluca muresan eramus2

raluca muresan2
Cel mai important, dincolo de studii, petreceri, vizite, muzee si altele, este faptul ca am avut mult mult timp pentru mine. Prea mult, as zice eu. Am recuperat anii de studentie pe care i-am sacrificat in Bucuresti pentru joburi in cateva luni aici: am citit mult, m-am plimbat, am facut jogging, am inceput si ajuns la zi cu cateva seriale, am vazut multe filme si am fost la sala like never before: adeseori de 2 ori pe zi.

raluca muresan gym
raluca muresan gym universidad politecnica valencia

A mai ramas o luna care va trece mai repede din cauza sesiunii, a zilelor insorite si pierdute pe plaja la bronzat si balacit, a facutului de bagaje si a despartirilor facute in mod organizat, cu tapas, cerveza, sangria si paella. Despartiti de niste oameni care ti-au fost o semi-familie cateva luni, cu care ai impartit mancare, bautura, muzica, voie buna sau suparari, emotii sau temeri si cu care nu stii daca te vei mai intalni in viitor.

platja de gandia raluca muresan

Sunt fericita ca mi-am dus visul pana la capat (aproape), ca n-am renuntat la o dorinta atat de mare, care mi-a aparut in gand si in inima si care n-a mai vrut sa se dea batuta, desi circumstantele s-au schimbat si nu mai erau tocmai favorabile in totalitate. Sunt mandra ca am mai facut inca ceva pentru mine!

Gracias, España! Te quiero mucho!

Ma mut in Spania!

10 Dec

valencia1

Hello, hello!

Nu e gluma, chiar ma mut! Nu de tot, ci doar pentru aproape 6 luni. Dar sa va spun intreaga poveste…

Anul trecut, cam pe vremea asta, doar visam si speram (sa trec de examenul la matematica) sa pot aplica la una din bursele Erasmus oferite de univerisitatea la care sunt studenta. Primul tren l-am pierdut, adica posibilitatea de a ma inscrie si a-mi trimite aplicatia cand eram studenta la SNSPA. Pe al doilea, am zis hotarat, ca nu-l mai pierd.

De bursele Erasmus stiam de multa vreme, prieteni de-ai mei au obtinut si profitat de astfel de oportunitati. Pentru ca da, sunt oportunitati. Sa mergi intr-o tara straina, sa studiez in alta limba (sau in engleza, daca esti norocos), sa intalnesti oameni noi, culturi noi, obiceiuri si chiar legi noi, e o oportunitate. Si o provocare, in acelasi timp.

Imi amintesc ca eram in anul II la Comunicare si atunci cand domnul profesor Bortun, cel ce ne preda semiotica, a facut prezenta si i-am spus ca una din colege este plecata cu Erasmus in Barcelona, s-a uitat foarte serios la noi si ne-a intrebam „Voi ce mai cautati aici? De ce nu sunteti si voi plecati?”, m-am intrebat si eu, in sinea mea, ce mai caut aici si de ce nu sunt in Spania, pentru ca imi doream atat de mult, inca de cand eram in Targu Mures.

Motive as fi putut gasi – si atunci si acum, uitandu-ma in urma – insa nu asta conta. Important era sa imi reiau visul abandonat, oarecum, pe drum, si sa fac ceva pentru a-l implini, daca inca mai reprezenta ceva ce imi doream. Si m-am pus pe treaba..

M-am inscris la o a doua facultate – Economia Turismului Intern si International/Universitate Romano-Americana – in primul rand pentru ca imi doream sa studiez acest domeniu, dupa ce am constatat ca imi place (aveam deja 1 sezon si jumatate de munca ca ghid turistic) si, in al doilea rand, pentru ca Universitatea ofera multe burse de studii (si nu numai). Iar alegerea a fost una inspirata..

Va spuneam mai sus ca acum un an speram sa fiu eligibila pentru o bursa Erasmus in Valencia/Spania si incercam sa adun cat mai multe „dovezi” ca da, trebuie sa ma aleaga pe mine: certificat de competente lingvistice D.E.L.E. pentru limba spaniola, experienta in campul muncii, in spaniola, activitati extrascolare, note bune la examene, motivatie cat mai mare si, evident, o dorinta foarte aprinsa in a studia acolo.

In martie am avut concursul – o proba scrisa si un interviu – si am fost aleasa. Tot procesul s-a incheiat la inceputul lunii noiembrie, cand am primit scrisoarea de acceptare de la universitatea valenciana si dupa ce mi-am ales materiile pe care vreau sa le studiez si orarul pe care il voi avea.

Mai lipseste sa imi cumpar biletul de avion si sa-mi fac bagajele si pot sa plec!

Pana la sfarsitul lunii iunie, astept oaspeti in Valencia! Promit sa fiu gazda buna!

ah… si inca ceva trebuie sa va mai spun; in cadrul programului european Erasmus, studentii care studiaza pentru un semenstru sau un an universitar la o universitate dintr-o alta tara decat cea de rezidenta, primesc lunar bani care sa le acopere o buna parte a chetuielilor. Tot ce trebuie sa faca studenti – evident! – este sa isi respecte atributiile, adica sa invete, sa se prezinte la cursuri/seminarii si sa acumuleze creditele necesare promovarii semestrului.